Civilizația umană din zilele noastre nu este o civilizație avansată. Da, din punct de vedere tehnologic am ajuns departe, însă ne preocupă atât de puțin lumea noastră interioară.
Știm puține despre resorturile interne care stau la baza alegerilor noastre. Investim atât de puțin timp și resurse infime în direcția auto-cunoașterii.
Iată cum frica a devenit emoția dominantă în lume. Pandemie, război, foamete… toate acestea stârnesc în noi frică și acțiunile noastre sunt dictate de frică.
Iar frica, de orice fel, apare când cunoaștem și înțelegem atât de puține lucruri despre propria ființă și despre realitatea în care trăim.
Căci lumea, realitatea care pare a fi în exterior, este de fapt reflexia a ceea ce purtăm înăuntru. Este o proiecție uriașă pe ecranul propriei conștiințe.
Prin conștiență facem un salt cuantic. Schimbăm perspectiva, în orice moment al vieții noastre ne-am afla. Nu contează câți ani ai, nu cpntează câte diplome. Cu toții avem capacitatea de a ne recunoaște adevărata noastră natură și a trăi în acord cu această cunoaștere.
Treptat ne retragem focusul de la ce fac ceilalți și cum ne afectează ei și ne recunoaștem drept sursă a tot ceea ce trăim. Ne asumăm emoțiile, gândurile, acțiunile.
Și, mai devreme sau mai târziu, frica este lăsată în urmă.
sursa foto: Unsplash