Comunicăm cu copiii noștri dinainte de concepție. Fiecare celulă din corpul nostru emite un sunet al ei propriu pentru că fiecare celulă din noi are în ea viață care o locuiește. Fiecare corp, în întregul lui, este o orchestră care creează, în fiecare moment al vieții noastre, o altă simfonie, dirijată de curgerea continuă a …
Relația cu copilul meu începe înainte de concepție. Prenatal Bonding Read More »
Nu cunosc ceva mai simplu, mai la îndemână și cu efecte mai rapid vizibile asupra felului în care suntem prezenți cu copiii noștri decât… somnul. Somnul. Ca prioritate.Ca îngrijire de sine.Ca încredere în iubirea cu care viața ne ține în brațe. Ca odihnă a gândirii compulsive.Ca înțelegere a ritmurilor interioare și a orânduirilor eterne. Ca regăsire …
În timp ce o nășteam pe Sofia, pentru o eternitate ce-a încăput într-o milisecundă, eu nu am mai fost doar eu. Am fost și femeia care mă năștea pe mine cu 37 de ani în urmă, devenind și mama mea. Cea mai cuprinzătoare percepție a mea despre femeia din care eu, în timpul vieții ei, …
Și intrăm în viață fără a fi percepuți drept ființe vii, care simt tot ceea ce trăiesc cu toate simțurile larg deschise, nu doar cu cele cinci decretate ca atare de știință. Fără ca cei din jur să înțeleagă că, în corpurile noastre mici cărora începem să le dăm formă încă de la concepție, trăim …
Viața ne locuiește și sufletul ne însuflețește dinainte de a ne naște. Prin cunoaștere conștientă, biografia noastră ni se poate dezvălui în granițe mai cuprinzătoare decât am putut gândi vreodată. Prin lărgirea percepției, putem simți cu claritate că aici, în biografia noastră, au locuit dintotdeauna concepția, anotimpurile intrauterine, experiența nașterii noastre. Biografia noastră începe cu …
I-am visat numele.Rostit, șoptit, scris pe zidurile inefabilului. Ales de ea, pentru ea, menit al ei. Trimis mie ca fir de conexiune directă, magică, instantanee cu ea. Și am știut înaintea oricui și a oricărui aparat. Primind, pătrunzând, simțind. Având încredere în realitatea dinăuntru ce nu cunoaște limitările a ceea ce numim trecut, viitor, vis, …
Am deschis o ușă. Nu am priceperea poetei de a reda inefabilul ce mi s-a deschis. Dar știu că purtându-mi și născându-mi fetița am trăit poezia. Nu am nici deschiderea inimii și a minții atât de în putere pentru a cuprinde și pătrunde așa pline de suflet și fără de sfârșit spații. Dar că am …
